Pentru a-ti alege cel mai potrivit ceas, trebuie sa tii cont de cel putin cinci criterii principale de selectie, prin care se deosebesc ceasurile:

TIP: Dacă doreşti să cronometrezi durata unor acţiuni, ideal este un cronograf, prevăzut cu un mecanism ce măsoară intervale scurte de timp. Dacă faci sport, este mai potrivit un ceas cu o bună etanşeitate. Dacă de obicei uiţi să întorci ceasul, atunci iti este potrivit un ceas cu quartz care nu trebuie întors niciodată. La fel e şi cu ceasurile mecanice automatice, care se întorc singure ca urmare a mişcării mâinii posesorului.

PRECIZIE: Dacă acest criteriu e important pentru tine, te poţi gândi la un cronometru, un ceas de mare precizie care corespunde întru totul criteriilor de precizie recunoscute oficial. În sfârşit, tehnologia cu cristale de quartz ne oferă cele mai precise instrumente de măsurare a timpului! Un ceas mecanic modern cu bătaie rapidă, care ticăie de 28 800 de ori pe oră, funcţionează la o frecvenţă de 4 vibraţii pe secundă. Să-l comparăm cu un ceas obişnuit cu quartz care funcţionează la o frecvenţă de 10 000–100 000 de vibraţii pe secundă!

AFIŞAJ: Un ceas cu afişaj digital indică timpul folosind cifre, sau digiţi; un ceas cu afişaj analog e prevăzut cu indicatoare care se rotesc deasupra unui cadran cu numere. Pe un afişaj digital pot apărea şi alte informaţii, precum data, alarma, alte fuse orare şi un cronograf. Afişajul analog indică ora într-un mod uşor şi rapid de înţeles: nu trebuie decât să aruncăm o privire asupra poziţiei indicatoarelor.

SERVICE: Deoarece e acţionat de un arc puternic, un ceas mecanic se opreşte mai greu din cauza particulelor de praf sau de murdărie decât unul cu cu quartz. Totuşi, pentru o mai bună funcţionare, ceasurile mecanice trebuie duse mai des la ceasornicar pentru a fi curăţate decât cele cu quartz. Neavând părţi mobile, ceasurile cu quartz şi afişaj digital nu necesită întreţinere;deci nu trebuie decât să-i schimbi bateria.

PRET: În privinţa preţului, e bine să-ti stabilesti dinainte ce sumă vrei să cheltui şi preferabil este să te încadrezi în ea. În general, ceasurile mecanice sunt mai scumpe decât cele cu quartz. Totuşi, nu trebuie să uităm că multe ceasuri au acelaşi mecanism de bază. Mecanismul este acea parte închisă în carcasa ceasului ce măsoară în realitate timpul. De regulă, toate aceste mecanisme sunt bine proiectate şi realizate. De obicei, diferenţele de preţ se datorează părţilor nefuncţionale precum carcasa sau brăţara ceasului. Prin urmare, un preţ mai mare nu înseamnă neapărat şi precizie sau fiabilitate mai mare.

O intrebare ramane insa deschisa:

CEAS MECANIC SAU QUARTZ? FASCINATIE SAU PRECIZIE?

Când îti alegi ceasul, la ce te uiti prima data? La design sau la functionalitate? Daca alegi functionalitatea, mergi pe traditie sau pe precizie? Chiar daca istoria ceasului mecanic dateaza din anii 1500, tehnologia moderna a sfidat trecutul ca în multe alte cazuri. In plus datorita modei s-a investit foarte mult in solutii doar la nivelul “ambalajului”. Designul, în general, este un factor important la nivelul stilului, dar a ignora tipul de mecanism în alegerea ceasului e ca si cum ti-ai alege masina în functie de vopseaua metalizata.

CEASUL MECANIC

Ceasul mecanic este format din roti dintate, pinioane, arcuri, pârghii, suruburi, came si alte elemente de acest fel, care te duc cu gândul la atelierul minuscul al unui ceasornicar din alte vremuri. Adica, elemente mecanice care se învart, oscileaza, balanseaza, astfel încât indicatoarele sa ne arate ora exacta.

În functie de modul în care arcul principal, adica sursa de energie a mecanismului, este tensionat, ceasurile mecanice pot fi cu întoarcere manuala sau automatice. La ceasurile manuale, arcul este tensionat de cel care poarta ceasul prin rotirea coronitei ceasului.Ceasurile de mana automatice sunt prevazute cu un arc, care se armeaza datorita miscarii aleatorii a bratului purtatorului in timpul activitatilor obisnuite a acestuia.

Acest principiu de armare a ceasurilor a fost inventat în jurul anilor 1770, fiind înglobat la vremea respectiva în ceasurile de buzunar, neexistând înca la ceasuri de mâna. Mult mai târziu, prin 1920, englezul John Harwood patenteaza acest sistem în propriile ceasuri, cu un succes moderat. Abia prin 1930, Rolex a transformat ideea într-un succes comercial lansând modelele “Perpetual”, nume sub care îsi vând si astazi ceasurile automatice.

CEASUL QUARTZ

Istoria mecanismelor quartz este destul de recenta, ceasurile pe acest principiu de functionare fiind introduse pe piata în anii 70. Japonezii de la Seiko au fost primii care au fabricat ceasuri quartz în serie foarte mare inundând piata si provocând la sfârsitul anilor 70 “Criza Quartz-ului”, care a dus la dezintegrarea partiala a industriei de ceasuri elvetiene. De ce au avut un asemenea impact ceasurile cu quartz? Pe scurt, sunt ieftine si precise.

Ceasurile cu quartz au in principal, componente electronice, fiind alimentate de o baterie. Ele pot masura timpul sub aspect mecanic, fiind cu indicatoare, dar multe sunt cu reprezentare digitala. Cele combinate sunt numite si ana-digi. Un tip particular de mecanism quartz este “Kinetik” produs de Seiko, mecanism care nu are baterie, alimentarea ceasului fiind asigurata de un rotor similar cu cel din ceasurile automatice, dar care în loc sa întoarca arcul pricipal, actioneaza ca un dinam producând energie electrica care este stocata într-un acumulator.

Pare paradoxal faptul ca un banal ceas quartz chinezesc, de câteva zeci de euro sau chiar mai ieftin, este mult mai precis decât multe ceasuri elvetiene de mii sau zeci de mii de euro. Astfel, un quartz ieftin poate avea o abatere de 10-20 secunde pe luna, pe cand ceasurile mecanice cu certificare de cronometru COSC au abateri de -4/+6 secunde pe zi. În general, un ceas mecanic bun poate fi adus undeva la ± 2-3 secunde pe zi, iar de la unul obisnuit ne putem astepta la ±15-20 secunde pe zi. Prin urmare, sunt multi bani investiti de manufacturile de ceasuri în materiale si tehnologii care sa îmbunatateasca precizia ceasurilor mecanice, chiar daca nu se pot compara cu quartz-urile. Nu stiu câti dintre acestia sunt fascinati de mecanism, vazând zecile de componente miscându-se, rotindu-se, interactionând unele cu celelalte într-o armonie perfecta, având ca rezultat final afisarea timpului sau multe alte functii. Nu sunt convins ca acesti adepti se gândesc la ceasornicarii de acum sute de ani care, fara mijloace moderne de productie sau de masurare, fara masinarii complicate, executau aceste mici minuni mecanice. Nu stiu nici daca au ajuns la concluzia ca, ceasurile mecanice au “suflet”. Pentru cine apreciaza aceste lucruri poate ca un ceas mecanic ar fi potrivit. Dar, în general, alegerea pare sa aiba alte principii. Si anume, un ceas mecanic de prestigiu ofera exclusivitate.

CUM NE PUTEM DA SEAMA DACA UN CEAS ESTE MECANIC SAU QUARTZ? Simplu. Ne uitam la secundar. Daca acesta avanseaza cursiv (în realitate cam cu 8 pasi pe secunda la mecanismele uzuale) este mecanic. Daca avanseaza în pasi de o secunda atunci este quartz. Exista si exceptii, adica quartz cu secundar cursiv si mecanic cu secundari în pasi de o secunda, dar aceste ceasuri sunt o raritate.

CONCLUZIE:

Daca pe cineva îl intereseaza doar sa aiba la mâna un ceas precis, care sa mearga pâna se termina bateria, atunci fara îndoiala ca ceasul potrivit este unul cu quartz. Fascinatia mecanismului, clasicul si exclusivitatea se obtin doar prin ceasul mecanic.